Un articol despre un vârf de aisberg
E lumină. E lume. E liniște. Străduțele înguste mustesc a turiști. Totuși agitația nu-mi schimbă părerea despre acest oraș: Praga este un oraș intim. În ciuda faptului că “orașul de aur” este capitala Cehiei, acesta nu îți dă sentimentul unui oraș arhipopulat și poluat, ba din contră, acesta este mereu curat și dichisit. Parcă este așezat sub un paravan de sticlă. Aceasta este Praga dimineața, marțea, în aprilie sau iarna.
O poveste de iarnă
E atmosferă festivă. Praga este un oraș în oraș. Mi-aș permite să-l compar cu o matrioșcă, dar atunci aș cădea în clișeic. Și ce dacă? Dacă eu văd orașul drept o înșiruire de păpuși, de caractere, forme concentrice, voi povesti despre acest oraș prin lentila fantasticului. Ce farmecă la acest oraș? Clădirile! Praga este formată din clădiri parcă desprinse din cărțile Fraților Grimm. Există și străduțe înguste cu case joase, asemenea unui platou de filmare, și bulevarde impunătoare cu clădiri care se iubesc cu bolta cerului, care este mai mereu senină.
Însă ca orice poveste și cea pragheză are trei părți în jurul cărora se narează. Începutul, cuprinsul și sfârșitul s-au transformat în embleme. Astfel emblematic pentru Praga sunt următoarele trei lucruri: berile locale, sutele de statui și arhitectura clădirilor.
Băuturi locale
În Praga rușii renunță la vodkă și englezii la ceai, pentru o halbă de bere adevărată. Acest lucru spune multe: berea este bună și paleta de turiști este largă. Tradiția berii cehești a început în anul 1118 cu prima fabrică de bere. Cehii sunt mari consumatori de bere, cu o medie de 156 de litri pe cap de locuitor. Recent întoarsă de la Târgul de Crăciun vă pot povesti despre vinul lor tradițional care se servește doar în sezonul rece. Acesta se numește Medovina și este o băutură caldă, care rezultă din fermentarea mierii. Rețeta tradițională se poate “îmbunătăți” cu fructe sau condimente, asemenea vinului fiert. Caracteristica definitorie a acestei băuturi este faptul că cea mai mare parte a zahărului băuturii fermentate este derivat din miere. Medovina poate fi plată, gazoasă sau spumantă, fiind semi-dulce sau dulce. Concentrația sa poate varia între 8-18%. Dacă aveți ocazia merită să o încercați!
Berării locale: “Pivovar U Tří Růží” (Husova 232/10) și “U Fleků” (Křemencova 1651/11)
Statuile
Inițial erau doar statuile de pe podul Carol, însă artiștii, inspirați de prezența scriitorului Kafka au început să dea formă celor mai adânci vise, temeri și convingeri ale acestei embleme culturale cehe. Cum au văzut celelalte statui lumina zilei? Legenda spune că privind statuile existente, turiștii au rămas mască și au înmărmurit pe loc de admirație… Între legendă și realitate se află o graniță subțire, însă oricum ai lua-o, adevărul este că Praga are multe statui! Ceea ce farmecă nu este numărul acestora, ci nonconformismul lor. Ele îți pun imaginația la încercare și mai mult de atât, se află în cele mai neașteptate locuri, dând impresia că trăiesc odată cu turistul. Cine are nevoie în Praga de muzee, când orașul în sine e muzeu în aer liber?
Arta nu se pune în ramă, în spatele unui geam. Artă se dă oamenilor, se lasă explorată, pipăita, admirată și mai apoi interiorizată! Arta nu e mijlocitor între artist și privitor, ci între lumea înconjurătoare și individualitatea fiecăruia.
Arhitectura clădirilor
Praga este orașul lui Arghezi.(poetul nu cataloga cuvinele fiind frumoase sau urâte, ci expresive- estetica urâtului). Orașul ia elemente urâte, dând dovadă că nu doar frumosul poate impresiona, ci și grotescul. Statuile sunt negre, simbolistica lor e de aur. O clădire își are poarta susținută de doi forțoși, dar ușa tot strâmbă stă. E un mix incredibil de stiluri arhitecturale. Clădirile te poartă de la gotic, cubist, baroc, la art nouveau și ceva realism. Acestea amestecându-se și răsfirându-se pe suprafața orașului, dau impresia de oraș primitor și pestriț, însă de bun gust.
Dolloshka’s favorite: Cafeneaua “Cafe~Cafe”
Rytířská 10, 110 00 Praha 1-Staré Město