Da, Covid-19 a ajuns și în România, dar cum se manifestă această psihologie a unei pandemii?
Acest virus a creat în lume multe schimbări: oamenii folosesc săpunul mai des, economia este la pământ și comunicarea s-a mutat în online. Sunt studentă la psihologie. Despre implicațiile medicale și economice nu mă pot pronunța. Citesc despre. Nu am o părere despre.
Coronavirus este un virus care a apărut în decembrie anul trecut în Wuhan, China. Boala Coronavirus (COVID-19) este o boală infecțioasă, care provoacă boli respiratorii (precum gripa) cu simptome precum tuse, febră și, în cazuri mai severe, dificultăți de respirație.
Ce înseamnă o pandemie?
Care sunt implicațiile sociale și psihologice?
Soluții pentru această perioadă
Ce înseamnă o pandemie?
11 martie 2020 – Organizația Mondială a Sănătății a caracterizat noul coronavirus (COVID-19) drept o pandemie.
23 martie 2020 – Românii tratează noul coronavirus (COVID-19) cu isterie sau nepăsare.
În termeni medicali, pandemia apare după o epidemie. La bază ambii termeni se referă la ”o boală care apare pe o arie geografică largă”. Însă, în cazul epidemiei vorbim despre un număr excepțional de mare al populației, iar în cazul pandemiei de afectarea unei întregi țari sau întreagi lumi.
Deci pe scurt:
pandemia se referă la o epidemie care s-a răspândit pe mai multe țări sau continente, afectând de obicei un număr mare de oameni.(1)
Dacă ne uităm de-a lungul istoriei, observăm vari cazuri, în care omenirea s-a confruntat cu pandemii: Ciuma Bubonică, Ciuma Neagră, Pandemia de gripă spaniolă, Pandemia de variolă și Pandemia de tuberculoză.
Cu toate acestea, pandemia zilelor noastre pare a avea un efect negativ nu numai asupra stării de sănătate a oamenilor, ci asupra psihicului acestora. Deși, pentru toată lumea este clar că ne aflăm într-o situație de criză, comportamentul uman este unul ”neindicat”. Este de dorit ca într-o astfel de situație, oamenii să fie uniți, pentru că acțiunile fiecăruia duc spre ”învingere”.
Cu toate acestea, populația a adoptat unul dintre cele două comportamente: isterie sau miserupism. Pe români îi puteai vedea, zilele acestea, ori cu coșuri pline de alimente (și hârtie igienică), ori în parc la un picnic (ne)meritat!
Acesta este comportamentul întâlnit în proporții mari. Comportamentul indicat este următorul:
♡ desfășurarea activităților zilnice (pe cât se poate de mult) în interiorul propriei case
♡ spălarea regulată a mâinilor
♡ dezinfectarea suprafețelor des folosite
♡ realizarea cumpărăturilor (responsabil) de la magazinul din cartier
Astfel, putem vorbi despre o precauție educată și nu o isterie generalizată!
Ce presupune psihologia unei pandemii?
Odată cu instalarea acestui virus, lumea a început să ia o întorsătură interesantă. Lumea cu siguranță va arăta diferit, odată ce vom ieși de sub influența coronavirusului. Datorită distanțării dintre oameni, psihicul uman a început să-și facă de cap.
Rasismul:
„Da, chinezul care nu și-a gătit bine supa de liliac este vinovatul acestei pandemii. Este clar! Cine are vreun dubiu, să tacă pe vecie.”
Doar în câteva săptămâni, China a devenit ținta glumelor pentru un întreg internet. Aș spune că această mișcare se poate numi bullying, însă, privind în ansamblu problema, putem observa că este mai grav de atât, fiind vorba de rasism.
Oamenii au început să nu mai consume alimente cu specific chinezesc. Persoanele care deși aveau trăsături asiatice, dar nu proveneau din acea zonă geografică, au fost marginalizate pe considerentul că ”poate e infectat/ă”.
De la o simplă piață din China, piața din Wuhan a ajuns să fie o locație emblematică pentru cărțile de istorie. Piața din Wuhan – locul natal al virusului Covid-19.
Recomandare: Credeam că sunt normal până să-l întreb pe celălalt
Comportamentul compulsiv:
Oamenii au început să se spele mai des pe mâini. Au început să cumpere mai multe alimente. Magazinele au un deficit de hârtie igienică. Săpunul încă există.
Conform International OCD Foundation, tulburarea obsesivă compulsivă (TOC) este „o tulburare de sănătate mintală care afectează oameni de toate vârstele, întreaga lor activitate și apare atunci când o persoană este prinsă într-un ciclu de obsesii și compulsii.”
obsesie = gând nedorit care declanșează sentimente intens distresante
compulsie = comportament pe care un individ îl realizeză cu scopul de-a scăpa de obsesii
În această perioada, mesajul ”spălați-vă cât mai des pe mâini” a ajuns să fie asemenea unui imn. Deși este un mesaj responsabil, acesta poate crește nivelul de îngrijorare a unei persoane.
În primul rând, apare frica față de contaminare. Frica că individul poate lua virusul. Astfel, se instalează primul comportament obsesiv compulsiv: spălatul des și temeinic pe mâini.
În al doilea rând, și cumpăratul de alimente în exces este un comportament compulsiv. Deși, în esență aprovizionarea în cantități mari este un comportament încurajat de autorități, deoarece minimizeză mersul la magazin, cumpăratul din frica de a nu duce lipsa vreodată de ceva, este unul periculos.
Paranoia susținută de știrile false
Aflându-ne într-o situație delicată este firesc ca pe lângă opiniile oficiale, să întâlnim în spațiul virtual și păreri personale.
Unele opinii sunt știri false ușor de depistat, însă altele par atât de credibile, încât unele persoane le distribuie masiv, ca fiind adevăruri. Printre acele articole, uneori se află și teorii conspirationale. Acele texte lungi, care pun în aceași oală marile puteri, persoane influente din mediul de business și niște posibile scenarii de viitor.
Anxietate generalizată
Cum altfel te-ai putea simți când vezi agitația mondială și nu vezi lumina de la capătul tunelului?
Pe lângă frica produsă de informațiile legate de acest virus și lipsa contactului social este o sursă pentru care oamenii se simt anxioși. Indiferent câte alternative am găsi pentru a comunica cu cei dragi, gândul că ei sunt departe și lipsa contactului fizic, pot trezi în noi gânduri negative. Astfel, ca o primă cauză somnul devine neregulat, ajungând să ne simțim în permanență obosiți și iritați. Mai mult de atât, având mai mult timp liber, ajungem să consumăm alimente în exces. Acest comportament este cunoscut și sub terminologia populară ”mâncat din plictiseală”.
După cum putem observa, tabolul unui virus nu este deloc roz.
De la rasism, știri false și experți născuți peste noapte, până la anxietate, paranoia și comportamentul compulsiv, oamenii le-au încercat pe toate. Și încă o fac. O vor face pentru o perioadă lungă de timp. Însă ce putem face în situația actuală?
Soluții pentru această perioadă
♡ conectează-te cu alți oameni
♡ crede doar știri din surse sigure
♡ meditează zilnic
♡ realizează activități care te țin focusat (de ex. învață o abilitate nouă).
În concluzie, într-o perioadă , păstrează-ți calmul pe cât posibil. Lumea nu a început și nu se va termina în minutul următor. Deși, este clar că viața noastră după această pandemie va fi diferită, suntem oameni. Iar calitatea umană cea mai de preț este adaptabilitatea.
Adaptează-te! Fii versatil, calm și bine informat.