Pentru oameni încerc să scriu mai mereu. Despre oameni n-am mai scris de mult. De aceea, invit în scena noului articol, noua mea invitată. Astăzi vorbim despre Roxana.
Roxana Puriș este studentă în anul 6 la arhitectură în Timișoara. Asta este meseria ei de bază: studentă cu proiecții de viitor. Unii poate o știți de la târguri și evenimente dedicate sectorului modei, unde expune colecțile ei vestimentare. Totuși nici această ocupație nu se desprinde de trunchiul comun- arta. De ceva vreme, fiind o fire dinamică, încearcă să călăorească cât mai departe și cât mai exotic. La început își posta excursile pe contul ei de facebook. Însă, aflându-ne în era tehnologiei, pasiunea ei pentru destinații exotice a prins contur și conținut pe blogul acesteia.
Dacă ești curios să afli mai multe despre tânăra pentru care ziua nu are 24h, continuă să citești! Drept să-ți spun cred că rândurile care vor urma se vor citi de la sine. De ce? Fiindcă este o persoană interesantă care merită descifrată.
Nu îmi programez neapărat fiecare moment al zilei, dar notez chiar și cele mai neînsemnate activități pe care trebuie să le fac.
Cum ai timp să fii tot ce ești? (arhitect, designer, blogger, călător)
În primul rând, am o agendă în care îmi scriu absolut tot ce am de făcut. Nu îmi programez neapărat fiecare moment al zilei, dar notez chiar și cele mai neînsemnate activități pe care trebuie să le fac. De multe ori poate părea că ai prea multe de făcut, dar în momentul în care văd scris pe hârtie, îmi dau seama că de fapt nu sunt atât de multe. Asta mă ajută să îmi organizez bine timpul, să îmi prioritizez task-urile și să nu uit lucruri importante.
Când au apărut pasiunile tale (arhitectura, design-ul și scrisul)?
La școală mereu mi-au plăcut româna și desenul, așa că mereu am încercat să leg activitățile mele de pasiunile acestea din copilărie.
ARHITECTURĂ
Îmi place foarte mult o clădire neoclasică din zona în care locuiesc.
Cum de ai ales să faci arhiectură în România?
Nu a fost foarte complicat, pur și simplu la 19 ani nu m-am simțit pregătită să plec din țară. În alt oraș din România nu am vrut să studiez, pentru că, mereu am considerat că, dacă fac efortul de a mă muta de acasă, aș vrea să mă mut în altă țară.
Meseria ta prinicipală ai vrea să fie de arhitect sau de designer?
Momentan mă aflu încă în stadiul de asimilare de cât mai multe informații. Am început să studiez arhitectura tocmai din dorința de a face ceva cât mai complex și de a avea cunoștințe cât mai variate care să mă ajute să mă descurc în diverse domenii. Faptul că am început să fac și design vestimentar a venit din dorința de a-mi asculta instinctul creator și de a realiza ceva palpabil. Îmi doresc să continui să fac asta și după ce termin facultatea, iar cât despre arhitectură, voi continua, cel mai probabil, în aria design-ului de interior.
Care este clădirea ta preferată din Timișoara și de ce?
Îmi place foarte mult o clădire neoclasică din zona în care locuiesc, de pe strada Inocențiu Micu Klein, pentru că mi s-a părut dintotdeauna superbă, dar și misterioasă – nu am știut niciodată cine o deține sau cine locuiește în ea. Îmi mai plac și clădirile moderniste de pe buldvardul Eroilor.
VESTIMENTAȚIE
Culorile, broderiile, stilul întreg al colecțiilor sunt intrerpretarea mea personală a mediului înconjurător.
De unde pasiunea pentru croitorie?
Cred că toate fetele sunt mai apropiate de latura aceasta – păpuși, machiaj, haine. În copilărie, am fost curioasă să fac singură toate lucrurile pe care alte fete le cumpărau. Îmi plăcea să decupez, să lipesc, ulterior să cos, și am vrut să fructific cât mai mult pasiunea aceasta.
Te-ai gândit să faci o colecție vestimentară inspirată din natură?
Brand-ul meu este în întregime inspirat din natură, cu ale ei nunante și texturi încântătoare. Culorile, broderiile, stilul întreg al colecțiilor sunt intrerpretarea mea personală a mediului înconjurător.
CĂLĂTORII
Îmi doresc să ajung cât mai curând în Vietnam, Nepal, Australia și Noua Zeelandă.
Ce destinații exotice ai în wishlist?
Nu prea caut destinații foarte turistice. Când călătoresc, caut să descopăr noi culturi, oameni diferiți și interesanți. Îmi place când descopăr un loc care îmi depășește așteptările, și când locuri care par banale sunt impresionante – de exemplu, recenta călătorie în Israel.
Îmi doresc să ajung cât mai curând în Vietnam, Nepal, Australia și Noua Zeelandă.
Care orașe le poți numi ”acasă”?
De când am plecat prima oară din orașul natal, acasă a primit un înțeles mult mai larg. Acasă, în adevăratul sens al cuvântului, este, cu siguranță, Timișoara, unde este familia și prietenii (cei care nu s-au mutat – încă). Dar m-am simțit ca acasă în foarte multe locuri în care m-am simțit bine: Amsterdam, Milano, Budapesta.
Să pot să ajut oamenii mai puțin norocoși.
Ce planuri de viitor ai?
Nu am neapărat un punct în care vreau să ajung, dar am o imagine despre cum vreau să trăiesc. Totul se leagă de pasiunile mele; vreau să le urmez, să fac, pe cât posibil, numai ce mă face fericită, să inspir alți oameni și să îmi aduc contribuția, oricât de mică, la crearea unei lumi mai bune și mai liniștite.
Acestea fiind spuse, esența personalității Roxanei s-a evaporat. Am început cu banalul, informații standard și apoi am încercat merg în profunzime. Oricum, oricât de lung ar fi fost articolul, Roxana rămânea în continuare o enigmă. Enigma artelor călătoare.