Pentru dimineți târzii și briza mării vara, recomand tactil util.

De-aș putea fi oriunde, pentru scrierea acestui articol, aș vrea să fiu la mare, unde picioarele mi-s în valurile care se sparg la țărm și pescărușii zboară în înaltul cerului. O plajă doar a mea mi-aș dori. Virginia Wolf a avut camera – eu vreau plaja! Una sălbatică, cu stânci înalte și cu vegetație. Izolată, dar populată de vegetație. Nu departe de civilizație, dar nevizitată de nimeni. Acela ar fi locul în care eu aș putea sta într-o rochie albă, vaporoasă. O experiență combinată între dolce farniente și amour de la simplicité!

După acest exercițiu de imaginație, v-o prezint pe Iuliana Grigoriu, fața (uneori) nevăzută a atelierului plin de plante, în care zilnic povestea brandului tactil util este scrisă. Să fim utili, zic!

În continuare, pe pipăite, vă voi povesti.

Despre ea și arta sa zgrunţuroasă

Îmi place să promovez obiecte utile, muncite și imaginate de mine, din materiale prietenoase cu mediul. Cei care îmi cumpără produsele comunică direct cu omul care le face. Dacă sunt sau nu mulțumiți de ce primesc, eu sunt responsabilă și vreau ca toată lumea să fie mulțumită de ce cumpără.

Dacă ar fi să facem abrastracție de poziționarea reală a atelierului, un studio pe o stadă din București, pe Iuliana ai găsi-o undeva la mare, cel mai probabil în Italia. Recunoaște că relație ei specială cu Sicilia a început în 2013 și încă nu și-a găsit un sfârșit.

Mă gândesc tot timpul la acea perioadă. Am mai avut ceva întâlniri mai lungi și după experiența Erasmus. Și o să mai revin, știu sigur. Mă inspiră!

Călătoritul nu este însă singura ei pasiune. Pe lângă visatul cu ochii deschiși îi place în aceași măsură și să lucreze, și să se bucure de timpul liber. Însă adevărata ei bucurie este alta.

Mă bucur cu adevărat pentru fiecare nouă comandă primită!

Și chiar ar merita să-i fie plină căsuța de mesaje. Prin munca ei, ea nu doar aduce la viață obiecte de artă, ci face și educație mascată, lăsând obiectele să vorbeacsă despre simplitate.

Avem nevoie de simplitate și curățenie în același timp pentru a putea gândi clar, pentru a învăța să apreciem calitatea și nu cantitatea.

Crede că fiecare persoană care iubește simplitatea a trecut prin multe etape pentru a o atinge. Consideră acest lucru, fiindcă puțini dintre noi am crescut în case/apartamente simple. Majoritatea am fost înconjurați de tot felul de obiecte, utile și inutile, obiecte care adunau praf pe biblioteci îndesate cu lucruri. Iar, odată cu timpul am făcut și acel pas: renunțarea la orice era inutil.

Oamenii care aleg tactil util

Crede că persoana care iubește tactil util apreciază lucrurile care poartă o amprentă umană pe ele.

Acea persoană care știe că în spatele fiecărui obiect stă la fel de multă muncă chiar și atunci când trebuie să fac cinci obiecte la fel. Cineva care preferă puțin și bun!

În plus, speră că omul a ales obiectele sale pentru că îi plac, pentru că îi comunică ceva, chiar și atunci când descrierile în cuvinte ale Iulianei lipsesc sau nu sunt de ajuns. Își dorește ca munca ei să fie apreciată, datorită calității obiectelor (latura tactilă) și nu a descrierilor.

De asemenea, deși își pune sufletul în fiecare obiect, recunoaște că viața de artist, de proprietar a unui mic business nu este floare la ureche. Pasiunea și munca o împing să merg înainte. Fiindcă pentru a-ți permite să faci cea ce îți place trebuie să muncești mult mai mult decât dacă ai fi angajat într-un birou. Ziua de lucru nu se termină niciodată la 18, ci continuă și acasă, și în weekend.

Îmi fac planuri doar pentru viitorul foarte apropiat, pentru că lumea asta e atât de schimbătoare încât nu vreau să îmi fac niște planuri pe care să mi le strice. Scopul meu acum e să fac din atelierul de ceramică un job din care pot trăi. Pentru că lunar cheltuielile sunt foarte mari, iar vânzările abia le acoperă și nu de multe ori le și depășesc.

Acum, ajunși la finalul discuției, spune-mi: ”Unde ți-ai dori să ne oprim? Cum ar arăta atelierul tău în forma sa ideală?”

Simplu. Extrem de simplu. Așa ar arăta cadrul ideal pentru arta mea. Pereți albi, podea de lemn/beton și mobilierul strict necesar. Plante. Neapărat. Câteva textile din material natural, iar la vedere doar lucrurile utile sau care aduc bucurie în casă.

Acolo ar vrea Iuliana să se afle. Acolo ar fi doar ea. Un cadru ideal pentru arta sa.

Merită să spui ceea ce gândești!

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.