Metafora vinietei – prevenția în trafic

Prevenția în trafic nu este asemenea unei viniete. Ea nu are o perioadă de valabilitate și nu se aplică doar într-o țară.

În ultima vreme ziarele și rețelele de socializare au început să fie împânzite de știri care anunțau accidentente de diverse gravități.  Actorii acestor dezastre nu proveneau mereu din aceași tabără. Era un triunghi vicios. Era una dintre aceste relații: pieton-șofer, biciclist-șofer și șofer-șofer. Cum adevărul este la mijloc, rareori vom putea indica ferm a cui a fost vina. Despre morți numai de bine, dar trauma rămâne celor vii sau familiei decedatului.

Succesul provine din soluționarea unei nevoi

E nevoie de educație, indiferent de domeniul la care ne referim. Oamenii datorează ceea ce sunt acestor trei piloni (importanța fiind în ordine descrescătoare): ereditate, educație, mediu. Educăm dacă bagajul permite, dar și odată ce fundația este bine ancorată în principii sănătoase și dorință de cunoaștere perpetuă, mediul nu va putea dărâma individul.

De aceea discuția despre educația rutieră nu trebuie purtată doar în mașina unei școli de șoferi sau în familie, ci la o masă rotundă. E nevoie de dezbatere ghidată pe trei piloni: problemă-opinie-soluție. Fiecare, indiferent de tabăra pe care o reprezintă (pieton, biciclist, motociclist, șofer) trebuie să ia parte la găsirea unui consens. Problema traficului ”sănătos” ne afectează pe toți. Unii își spun opinia. Puțini găsesc soluții.

Este o interdependență atât la nivel microcosmic (între membrii familiei), cât și macrocosmic (societate). Degeaba copilul învață să pedaleze, privind mereu drumul, când părintele conduce mașina privind ecranul telefonului (făcând un live). Înainte să înțelegem, imităm.

Prevenția în trafic nu este asemenea unei viniete. Ea nu are o perioadă de valabilitate definită și nu se aplică doar într-o țară. Poate data viitoare când te vei urca la volanul unei mașini, îți vei aminti de metafora vinietei.

”Pietonul și biciclistul nu îți sunt inferiori, ci preferă să se deplaseze diferit.”

Fotografie de copertă realizată de Flavius Neamciuc

[eseu] Ghid de participare la protest

Azi. Seara. Ieri. Luni. Ora 12. Indiferent de zi și oră, oamenilor cărora le pasă sunt în stradă. În zilele acestea e mai COOL să fii în stradă, decât acasă. 

Dragă om în dubii,
Vreau să-ți spun că și alții au trecut prin ceea ce trecem noi. Răul a existat și va exista mereu. Însă putem lupta cu acesta. Armele noatre trebuie să fie perseverența, creativitatea și colectivitatea, să fim puternici și uniți. Fiecare dintre noi a crescut cu basme. Sigur ai observat că orice basm are un rău necesar. E acel rău care te maturizează, te schimbă în bine. Dacă Spânul nu era, Harap-Alb nu se maturiza, iar povestea nu se mai spunea. Lupta noastră pentru victoria Binelui încă se desfășoară. Încalecă armăsarul și împreună cu el trece podul, vino în stradă să scrii finalul fericit al acestui basm (nemuritor).


Știu că îți va plăcea acest articol fiindcă TU ești o persoană inteligentă, cu simțul umorului dezvoltat, în al cărui suflet arde o dorință mare de dreptate. Cu toții știm că țara arde, însă noutatea proverbului, corelat cu protestul actual este că baba se piaptănă … în stradă. Da, oameni de toate vârstele ies în stradă. Oameni mici sau mari. Oameni care au votat sau nu. Oameni pestriți cu un singur dor – Dragnea scriitor.

La început vedeam oamenii defilând pe oglinda televizorului. Firesc, văzându-i m-am întrebat: ce îi motivează să iasă și a doua zi să revină pe stradă? În ziua în care am ieșit în stradă am aflat: “nu plecăm acasă/ hoții nu ne lasă”. Oh, și cum a fost prima mea zi, noapte de protest… A fost și povestea din stradă va continua până când “anulați iar apoi plecați.“

Motive pentru care să vii la protest

  1. protestul este ca un festival– se pune muzică și te înâlnești cu prietenii în aer liber

  2. protestul este terapie de grup gratuită– te poți descărca, îți poți striga of-urile

  3. a protesta se conjugă la timpul prezent– protestează acum, nu te plânge după

  4. vino la protest pentru a le arăta că ai cei șapte ani de-acasă, iar părinții tăi nu te-au învățat să furi

  5. prezența ta contează– nu e același lucru să furi 199.999 de lei sau 200.000

  6. dacă vii la protest, nu mai trebuie să dai bani pe sala de fitness

  7. protestul provoacă creativitatea– doar uită-te la miile de pancarde realizate

  8. la proteste îți poți găsi jumătatea – dacă v-ați întâlnit la protest aveți deja ceva în comun iar discuția nu va fi una „timidă”

Pancarte creative (găsești de printat la rezoluție bună aici)

Screen Shot 2017-02-04 at 3.45.27 PM.png

Impulsuri muzicale

Muse – Uprising
John Farnham – You’re the Voice
The Cranberries – Zombie
Bob Marley – Get Up Stand Up
Green Day – Minority

Filme pentru hipsterii din stradă

București, unde esti? (r: Vlad Petri)
Made in Dagenham (r:  Nigel Cole)
Something in the Air (r: Olivier Assayas)
I am Cuba (r: Mihail Kalatozov)
The Dreamers (r:  Bernardo Bertolucci)

[eseu] Un boomerang încărcat. Boom!

Omul care gândește structurat, nu gândește cu adevărat

Putem, însă nu facem! Putem face ceea ce ține de noi, însă… însă, mai exact, îmi este incertă ideea despre ce vreau să scriu. Aș vrea să urlu, însă sunt sigură că nu sunt în postura de bestie, ori ființă sfâșiată. Sunt o pasivă în poveste, sunt un outsider, neologic vorbind. Sunt multe, mă pot numi în fel și chip, însă exact datorită „titlurilor” am ajuns în acest punct. Fiecare este ceva. Poate fi un substantiv, o parte de vorbire, orice nație vrea. Pe scurt, câmpul „eu sunt” poate fi completat cu mai multe cuvinte decât ar avea o limbă. „Sunt” este verbul de maxim egocentrism. Oamenii în ziua de astăzi nu au nevoie de verbele sunt, fac, știu, ci de verbele din următoarea listă: a vrea, a-și dori, a ajuta, a da etcc. (= e tot ce contează)


Mică radiografie anuală

Te văd! Văd că-ți pasă. Văd că te gândești. Te gândești la anul ce imediat ne va părăsi. Poate nu ai aceleași evenimente în cap, însă da, nici anul tău, anul văzut de tine nu a fost o pungă de sclipici, poate mai degrabă un tub de artificii. Ești mândru/ă? Adevărat, nu puteai să schimbi nimic, însă eu întrebam dacă te simți mândru de rasa umană.

Oamenii ucid animale dacă le pășesc pe teritoriu, animalele însă lasă oamenii să se plimbe printre ele când sunt în libertate. Cine e animalul aici? Oamenii sunt în posesia obiectelor (arme, bani, acte), însă o „foaie monetară” și un boomerang încărcat pot să îi conducă pe oameni. Cine este obiectul de aici? Oamenii omoară oameni. Cine este omul de aici?

Însă toate aceste evenimente îmi aduc aminte de un eveniment de acum 27 de ani, de pe meleaguri românești. Era anul 1989. Eu știu acest an doar din cărțile de istorie sau din piesa celor de la Teatrul Mic, Anul pierdut. Oh, însă și acea piesă a durut, a zguduit. A fost un spectacol reușit. Însă realitatea bate filmul, că dacă ar bate teatrul, la cât de vizitat e în secolul curent, am trăi cu toți în atemporalitate.


Războiul explicat mie

Dragă minte,

Și după război se mai poartă lupte. Poate ai crede contrariu, însă hai să-ți explic: războaie se mai poartă, se mai poartă însă pe alte câmpuri de luptă, fizic ori psihic. Cine spune că războaiele pot fi mărginite, plasate în timp, se înșală amarnic! Un război nu a început atunci și s-a terminat la data de. Nu poți vorbi așa despre războaie, cum nu poți nici să le compari: acel război a avut mai puține victime, după acel război s-a distrus mai mult. Războiul e ca o floare. O rupi odată, apoi niciodată nu va putea reveni la forma inițială. Declanșezi un război, poate victimele și clădirile nu au de suferit mult, însă există alți sute de factori pe care nu îi vei putea aduce în starea inițială, cu oricâte tratate de pace ai semna, oricâte cărți de citate pe temă pace și compasiune ai citi. Odată nu este ca niciodată, când vine vorba despre orice act violent!


Un Crăciun atipic, chestionat mult

Duminică e Crăciunul. Pregătiri, cadouri, timp redus și fugă. Oare același program l-ai fi avut și acum 27 de ani? Oare? Oare cum s-au simțit familiile de români, puse în data de 22 decembrie în fața întâmplărilor. Oare au sărbătorit victoria în cimitire sau au plâns de bucurie? Cum te-ai simți? Ai învins- ați învins! Tu sau el, câștigul este pentru toți. El a murit, tu ai trăit. Câștigul este pentru toți… oare?

– Anul acesta ghirlanda de brad va fi aurie! (Pentru alții a fost o ghirlandă interminabilă subțire și roșie.)

– Vreau o stea mare si luminoasă în vârful bradului! (Acea stea norocoasă, era de fapt pentru mulți un cer plin de stele căzătoare, pe care mulți nu le vor mai vedea)

– Abia aștept să ascult cântecele dulci și melodioase ale colindătorilor! (Însă acele cântece nu erau melodiose, de fapt nu erau cântece…)

– De Crăciun se reîntregește familia! (Oamenii ar trebui să sosească acasă de Crăciun, însă pentru mulți casa lor nu mai este un acoperiș deasupra capului. Și poate, poate printr-o minune ajung acasă, te apropii de poartă, dând să-i deschizi copilului tău drag, însă brațele care odată te îmbrățișau, acum lasă vântului loc să umple mânecile jachetei. Sau poate, poate tu ai noroc ca cel care a venit în 22 decembrie acasă, să fie întreg, să te ia în brațe, să te privească cu lacrimi în ochi, însă acele lacrimi, ele se vor rostogoli pe obrajii individului multă vreme. Cu timpul acel fluviu se va transforma în cascadă, iar apa nu v-a mai dori să iasă la suprafață, va căuta un refugiu, răspunsuri … va căuta!)

– Peste trei zile este Crăciunul! (Însă acum 27 de ani, nu!)

Anul acesta va fi, însă mult timp nu vei simți!

[recomandare] Dăruiește local! 

Peste exact 8 zile este Crăciunul, iar tu ai uitat să cumperi cadouri pentru cei dragi! Poate nu ai uitat, însă nici promoțiile magazinelor, nu par a fi colacul tău de salvare când vine vorba despre cadouri unicat. Ce-i de făcut? Poți cumpăra produse: a). în grabă, fără a ține cont de preferințele destinatarului sau b). poți să te inspiri din lista de mai jos plină de creații locale. Poate uneori este mai comod să mergi la mall, iar într-un timp scurt să găsești ceva pentru gusturile fiecăruia, insă este bine cunoscută ideea că „Cele mai frumoase cadouri se fac din inimă!” Poți face chiar tu cadourile pentru prietenii tăi, sau poți susține artiștii locali, care ți-au pregătit deja o listă lungă de creații inedite.

Ești pregătit penru maratonul virtual de cadouri?

Pe monitoare,… fiți deschiși la lucruri noi,….start la privit, cum povești locale prind formă sub ochii tăi. (Ordine aleatorie!)


| Lia Pfeiffer |

Păpușa blogului, cred că pentru puțini sau poate chiar pentru nimeni, nu mai este un secret. Da, acea prezență care are un suflet contrastant parului ei albastru, cu ochii mari si curioși a fost meșterită de Lia. Deși la început era doar o bucată moale de material, cu timpul a devenit indispensabilă mie. Cu fiecare zi iși scrie povestea proprie! Ea scrie pe blog, calatorește in jurul Europei, râde și se înhamă la diferite provocări. Fiecare drăgălășenie are povestea sa. Pufoșenia ta ce poveste ar avea?

Screen Shot 2016-12-08 at 1.09.01 PM

Fili Vulpescu (stânga)

E vorba despre un pachet cu nasul pe afară făcut în colaborare cu Dan Ungureanu. Conține o carte interactivă cu povestea lui Fili ilustrată superb de Dan, o jucarie de pluș meșterită de mine de la prima schiță la ultima cusătură, un set de cărți poștale printate și apoi colorate manual, un magnet și un ornament de craciun.

Smiley (dreapta)
E îmbufnat mai mereu fără un motiv anume. Așa e el. Are studii superioare în sarcasm și și-a spuns singur Smiley până când s-a prins și de prietenii lui.
Ți-a plăcut de Lia Pfeiffer și vrei ca pufoșeniile de mai sus să-ți calce pragul? Atunci tot ce ai de făcut este să-i trimiți un mesaj pe adresa ei de facebook și cât ai clipi conversația va începe. Eu îți propun să-ți faci ție un bine, luându-ți o pufoșenie, în cazul în care nu vrei să îl oferi pe Fili Vulpescu unui copil, prieten sau apropiat! 🙂

| Lavly Bags |

Acest brand a luat naștere din dorința a două hunedorence, care văzute absolvente de științe economice, profesând cu mare drag, s-au hotărât să se desprindă de cifre și să existe prin intermediul culorilor, texturilor și simplității. Te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă când o Lavinia se împrietenește cu o Liana? Răspuns criptat: Lav-ly! Însă dacă sapi mai adânc vei înțelege că numele brandului poate deriva și de la adjectivul englezesc lovely (minunat). Indiferent pe care palier lexical ai lua-o, adevărul este că gențile sunt produsul celor două fete și sunt minunate!

Această prezentare necesită JavaScript.

Ți-au plăcut gențile create cu multă ceativitate și bun gust? Oricare ar fi răspunsul, merită să le scrii fetelor care se ocupă de aceste creații pe adresa lor de facebook. Sunt sigură că îți vor fi de ajutor  în alegerea unui model și vor găsi cel mai scurt drum pentru ca poșeta să ajungă în timp sub bradul tău.

| MI RE LA |

Mirela Ciora-Corcoșa este de origine din Satu Mare, dar în prezent locuiește în Timișoara. Eu am întâlnit-o acum vreo câțiva ani, pe când își arăta talentul artistic, prin coliere create manual, pline de biluțe colorate. După un curs de croitorie și un gramaj mare de creativitate, preparatul creatoare de modă s-a copt. În prezent are la activ zeci de bluze, rochii si plicuri create de ea, iar stilul ei este ușor de recunoscut: flori, multe flori, flori pe materiale încărcate în modele, buline și dungi, însă bunul gust este mereu rezultatul muncii ei.

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Imaginația joacă un rol foarte important în tot ceea ce fac. Fiecare creație trebuie să spună o poveste. Iar oamenilor le plac poveștile, le transmit o emoție. Dacă nu aș crea rochii…aş picta, aş face fotografii, aş decora, sau orice altceva ce ține de partea estetică a lucrurilor. – Mirela Ciora-Corcoșa, creatoarea de modă
Ți-a plăcut de Mirela și ți-ai dori să-i porți creațiile la evenimentele unde ești invitată? Vrei să scapi de stresul că o altă femeie va purta aceași rochie cu tine? Atunci ce mai aștepți? Trimițe-i un mesaj pe adresa ei de facebook și cât ai clipi conversația va începe. 🙂

| Kronik Bijoux |

Ce s-ar întâmpla dacă printr-o minune timpul ar sta în loc? Cum ar fi ca tu să fi în posesia timpului, să-l poți mânui după bunul tău plac, să-l folosești în favoarea ta? O zi mai lungă de 24 de ore nu îți pot garanta, însă îți propun o alternativă, o soluție pentru a fi mereu în timp, a te teleporta unde dorești. Cu ajutorul bijuteriilor Kronik Bijoux, timpul capătă un înțeles concret. Odată terminată o piesă, timpul parcă prin minune se oprește lăsându-te să plutești în neant. Ioana îți facilitează plonjarea în ireal, tu trebuie doar să te lași purtat.

Această prezentare necesită JavaScript.

Kronik s-a cerut, cumva, să devină propriul meu brand, având în vedere că eram recunoscută, de o vreme, drept…aia cu ceasurile. Am încercat să-mi găsesc o formulă care să îmbine atât cronologia și cronofagia (boala secolului) cu cronicitatea, ceea ce e pentru mine purtarea și creearea de accesorii unicate. – Ioana Palicica, artista din spatele acestor bijuteri

Ți-au plăcut colierele create parcă în contra timp, parcă se sustrag realului? Pe Ioana o găsești la adresa ei de facebook, iar, fiindca după părerea ei prima impresie contează, îți va povesti povești, te va vrăji și cu puțin noroc te va lasa să-i vizitezi atelierul. Ce mai aștepți? Scrie-i chiar acum!

| Ana Kun |

 De Ana îmi amintesc din atelierul lui Tudor Vreme. Eram mică pe atunci. Îmi amintesc doar fața ei, vag, însă mâinile ei reprezintă o amintire clară. Mi-a plăcut să o redescopăr prin intermediul Balamucului. E magic faptul cum siluete prăfuite și uitate de timp, își croiesc un drum prin care să-ți reintre în suflet. E magic, e de Crăciun! De aceea m-am gândit să vi-o prezint: „Ea e Ana Kun! Ea face magie prin desene! Ea e artista de care vă veți îndrăgosti!”

Această prezentare necesită JavaScript.

Texting Boook e in fapt un fanzin de banda desenată unde TU faci textul! Are 52×60 mm,  40 de pagini și este insoțit de o cartolină roșie cu un mesaj drăguţ scris de mâna mea dreaptă, să arate la fel de festiv pe cât se simte. La sfârșit nu trebuie decât să-ţi scrii numele pe copertă și să-l dai cadou cuiva, sau să-l păstrezi pentru totdeauna ca dovadă a colaborarii noastre faine.

Printuri Fancy cu Mâini și Iepuri
Am facut anul ăsta și niște reproduceri fancy (giclee) pe hârtie grea de bumbac (Hahnemuhle) și culori archival, la 23x23cm, după lucrări de-ale mele care nu mai sunt disponibile în original. Formatul lor e standard, așa că se pot înrama lesne la majoritatea magazinelor de bricolaj, ofer consultanță dacă-i necesar.

Ți-au plăcut desenele Anei? Te-ai gândit cum arăta ele pe peretele camerei tale? Sau poate ți-ai dori să schimbi selfie-ul clasic cu un selfie cu un desen semnat de ea! Sunt sigură că îți dorești arta ei, așa că ce mai stai pe gânduri? Ai de ales între a-i scrie pe adresa ei de e-mail (mail@anakun.com) sau pe pagina de facebook